Recent, a fost propus un model mai complet [1] pentru studiul punctele critice ale tranzitiilor de faza asociate formei nucleului in starea fundamentala si care s-a dovedit ulterior a fi foarte potrivit pentru a descrie intr-o maniera destul de simpla fenomene noi precum amestec si coexistenta a formelor nucleului, respectiv tranzitii de faza in functie de momentul cinetic [2,3,4,5,6]. Modelul are la baza Hamiltonianul Bohr [7,8] pentru care s-a folosit un potential in variabila de deformare β ce poate prezenta simultan doua minime, unul aproximativ sferic si altul deformat, separate de un maxim (bariera). Practic, controland inaltimea acestei bariere (sau a numarului de neutroni, dupa caz), pot fi descrise toate fenomenele mentionate mai sus. Mai multe aplicatii ale modelului la date experimentale au aratat ca anumite comportari legate de structura nivelelor energetice pot fi explicate prin intermediul acestei noi abordari. Rezultatele obtinute pana acum sunt promitatoare pentru viitoare aplicatii ale modelului, respectiv incurajatoare in privinta imbunatatirii modelului prin folosirea unui potential octic (adaugarea unui term in β8).

1. R. Budaca, P. Buganu, A. I. Budaca, Phys. Lett. B 776 (2018) 26-31.
2. R. Budaca, A. I. Budaca, EPL 123 (2018) 42001.
3. R. Budaca, P. Buganu, A. I. Budaca, Nucl. Phys. A 990 (2019) 137-148.
4. R. Budaca, A. I. Budaca, P. Buganu, J. Phys. G: Nucl. Part. Phys. 46 (2019) 125102.
5. A. Ait Ben Mennana, R. Benjedi, R. Budaca, P. Buganu, Y. EL Bassem, A. Lahbas, M. Oulne, Phys. Scr. 96 (2021) 125306.
6. A. Ait Ben Mennana, R. Benjedi, R. Budaca, P. Buganu, Y. EL Bassem, A. Lahbas, M. Oulne, Phys. Rev. C 105 (2022) 034347.
7. A. Bohr, Mat. Fys. Medd. Dan. Vidensk. Selsk. 26 (1952) 14.
8. A. Bohr, B. R. Mottelson, Mat. Fys. Medd. Dan. Vidensk. Selsk. 27 (1953) 16.