Faza 4/2019: "Dezvoltarea de programe avansate pentru calculul elementelor de matrice nucleare relevante pentru dezintegrarea beta dubla fara neutrini. (partea I)"

Faza 5/2019: "Dezvoltarea de programe avansate pentru calculul elementelor de matrice nucleare relevante pentru dezintegrarea beta dubla fara neutrini. (partea II)"

din cadrul poiectului PN 19 06 01 01 / 2019 "Cercetari fundamentale de fizica teoretica prin modele cuantice si metode matematice avansate pentru investigarea structurii si dinamicii sistemelor condensate, nucleare si subnucleare".

Determinarea experimentala a oscilatiilor neutrinilor a demonstrat ca neutrinii au masa de repaus nenula. Importanta aceste descoperiri le-a adus Premiul Nobel lui Arthur B. McDonald si Takaaki Kajita in 2015. Inca de la publicarea rezulatelor din 1998, aceasta descoperire a reaprins interesul pentru dezintegrarea beta dubla fara emisie de nutrini, deoarece experimentele de oscilatii ale neutrinilor pot masura doar diferente patratice de masa, dar nu ne ofera informatii despre restul proprietatilor acestora. Astfel, masa absoluta, ierarhia de masa, natura (particula Dirac sau Majorana), etc. raman eluzive. Studiul teoretic si gasirea experimentala a dezintegrarii beta dubla fara neutrini incearca sa elicideze aceste probleme, iar progresul in ultimii ani a fost semnificativ. In acest seminar vom raporta rezultatele pentru doua faze ale Programului Nucleu al DFT. Vom detalia modul in care calculam elementele de matrice, verificam hamiltonienii efectivi folositi (interactiile), ne asiguram ca descriem corect structura nucleara a izotopilor de interes, dar si cum ne comparam cu alte rezultate din literatura. Cum aceasta dezintegrare exotica (beta dubla fara emisie de neutrini) nu a fost inca masurata, puterea de predictie a calculelor trebuie testata cu alte observabile. Odata declarati multumiti cu selectia de hamiltonieni efectivi, putem propune rezultatele noastre pentru elementele de matrice nucleara in studiul teoretic al dezintegrarii beta dubla fara neutrini. Cu aceste elemente de matrice si limitele experimentale curente pentru timpii de viata, putem investiga posibilele mecanisme care guverneaza reactia, extrage informatii despre parametrii de violare a numarului leptonic (spre exemplu, masa efectiva a neutrinului electronic), gasim care dintre teoriile dincolo de modelul standard descrie aceasta tranzitie si cum trebuie aduse corectiile la modelul standard.